
Arhitectura devenirii. Devenirea arhitectului
Call for abstracts (for English scroll down)
„Trebuie să ne gândim la creaturi care fac istorie cu noi, la creaturi care creează lumi, la creaturi care țes rudenii și rețele
în nenumărate feluri. Nu doar noi, oamenii, suntem constructori de lumi.”
— Donna J. Haraway
„Produsele ar trebui concepute astfel încât, la sfârșitul ciclului lor de viață, să reintre în sistem ca nutrienți și nu ca deșeuri.”
— Walter R. Stahel
“Teoria postumană este un instrument generativ care ne ajută să regândim unitatea de referință fundamentală pentru uman în epoca biogenetică cunoscută sub numele de «Antropocen» — momentul istoric în care omul a devenit o forță geologică capabilă să afecteze toată viața (sic) de pe această planetă. Prin extensie, ea ne poate ajuta, de asemenea, să regândim principiile de bază ale interacțiunii noastre atât cu agenți umani, cât și non-umani, la scară planetară”.
— Rosi Bradotti
Conferința academică face parte din secțiunea TALKS din cadrul FAST - Festival for Architecture Schools of Tomorrow. În 12-13 octombrie 2026, evenimentul va găzdui la Oradea cadre didactice, cercetători, practicieni și factori de decizie din
diverse domenii, care vor dezbate problematica "devenirii" noastre și a mediului construit, pentru salvarea unei planete aflată în multiple crize.
Tema de anul acesta a congresului UIA gravitează în jurul conceptului de „devenire” în timp a spațiilor, a oamenilor și a celorlalte ființe - becoming. Devenirea presupune creștere, transformare, maturizare — procese necesare pentru a putea face față crizelor planetare iminente și induse de om. Poate cel mai important este să înțelegem că această devenire, necesară supraviețuirii, are nevoie de răbdare, planificare și, implicit, de trecerea timpului.
Devenirea spațiilor, a oamenilor și a ființelor non-umane nu se poate produce peste noapte; este necesar ca ea să devină o acțiune comună, la scară planetară. Încă nu suntem acolo: persistă scepticismul, misticismul, soluțiile tehnologice distopice sau încercările de a găsi scurtături. Însă devenirea, asemenea creșterii, se întâmplă natural și organic, cu fiecare secundă care trece. Din această perspectivă, devenirea este un proiect politic la scară planetară: nu trebuie imaginate doar noi tehnologii și noi birocrații, ci trebuie transformate atitudini, opinii, stiluri de viață, sisteme și moduri de a interacționa, a înțelege și a construi lumea. Devenirea noastră totală presupune o resincronizare cu natura din care facem parte. Savanta feministă Rosi Braidotti observă că este nevoie de descentrarea omului ca măsură a tuturor lucrurilor din univers și reintegrarea lui ca parte a ‘pluriversului’. În procesul de devenire a lumii de la idei și strategii abstracte la spații și obiecte locuibile, arhitecții au un rol vital pentru că și ei contribuie la generarea viitorului material. Deci devenirea trebuie să fie și a minților, dar și a mâinilor arhitecților. În această relație de cauzalitate — prin care arhitectura devine odată cu devenirea arhitectului și viceversa — am identificat câteva subteme adaptate contextului românesc al arhitecturii, asupra cărora vă invităm să reflectați:
1. Creșterea arhitectului/ Regenerarea arhitecturii
Cum pot educația și practica de arhitectură să se redefinească pentru o planetă durabilă? Sunt încurajate propunerile de postere, lucrări sau paneluri care aduc împreună cercetători și practicieni (de exemplu, o lucrare poate propune interpretarea unei obiect de arhitectură de către un teoretician, amândoi fiind autorii lucrării).
#pedagogie de arhitectură #echipă transdisciplinară #practică+teorie
2. Arhitectură și natură
Cum ne raportăm, ca designeri, la spațiile locuite de ființe non-umane? Cum găsim loc naturii într-o lume tot mai antropizată? Avem nevoie de „case” nu doar pentru oameni, ci și pentru alte ființe. Nu suntem singurii constructori ai ecosistemului.
#biomimetism #insectopia #soluții bazate pe natură
3. Înapoi în viitor la o practică g-locală
Sectorul construcțiilor este responsabil pentru aproximativ 40% din emisiile de CO₂ generate de producția și transportul materialelor de construcție. Cum poate practica construirii să se reorienteze de la global către local? Cum putem recupera și actualiza practici, cunoaștere ingigenă, meșteșuguri și materiale locale?
#școli de vară #resurse locale #afaceri locale #deșeuri=nutrienți #nowaste
4. Spațiile bunurilor comune
Una dintre problemele sociale contemporane este atomizarea indivizilor, accentuată de refugierea în tehnologie sau de crizele sanitare recente. Cum putem crea spații sigure, corporal și spiritual, pentru întâlnirea comunității, reconstruind un context al convivialității și colaborării între indivizi, planetă și alte viețuitoare?
#parcuri #ecosisteme #bunuri comune arhitecturale
5. Arhitectură umană sau ne/i-umană
Apariția Inteligenței Artificiale are consecințe majore asupra modului în care redefinim arhitectura și umanul. Este etic să folosim IA în proiectare, chiar dacă procesarea acesteia consumă resurse care afectează planeta? Cum ne poziționăm critic față de IA în devenirea arhitecturii și a arhitectului?
#etică #AI #arhitectura (ne/i)umană
DETALII PRIVIND PARTICIPAREA
Autorii sunt invitați să trimită propuneri în jurul temei „Arhitectura devenirii. Devenirea arhitectului”, sub următoarele forme: (1) poster, (2) rezumat aferent subtemelor de mai sus sau (3) propunere de panel, inclusiv pe o subtemă nouă.
1. Poster - un poster în format A1, realizat conform unui layout prestabilit, care prezintă vizual un proiect, o idee, o diagramă sau un punct de vedere al autoarei/autorului. Posterele vor fi expuse în sala conferinței și prezentate în cadrul panelurilor cu care rezonează, în maximum 7 minute.
2. Rezumat - un rezumat de maxim 1000 de cuvinte în limba romană/engleză, care va fi ulterior dezvoltat și prezentat sub forma unei comunicări orale (PowerPoint) de 7 minute, în cadrul unui panel alcătuit din trei lucrări. După prezentări, va urma o discuție moderată în română/engleză de 15 minute, cu participarea publicului și a autorilor. Panelurile vor fi propuse de coordonatorii conferinței.
Rezumatul trebuie să includă: titlul lucrării; afilierea instituțională; adresa de e-mail; o imagine relevantă (autorii sunt responsabili pentru obținerea drepturilor de publicare); o scurtă biografie a autorilor (maxim 250 de cuvinte).
3. Panel propus de autori - autorii pot propune un panel format din trei contribuții, organizat după structura menționată mai sus (7 minute prezentare + 15 minute discuție). Propunerea va conține un e-mail cu un calup de trei rezumate și un titlu de panel. Fiecare rezumat trebuie să respecte cerințele specificate anterior.
NOTE
Referințele și citatele vor utiliza sistemul Chicago Notes and Bibliography.
Documentele vor fi trimise în format .doc (sau compatibil) și .pdf la adresa:
This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. .
În urma conferinței, a selecției propunerilor și a procesului de peer-review, se vor identifica posibilități de publicare a volumului conferinței la o editură națională relevantă în domeniul arhitecturii.
CALENDAR
9 aprilie 2026: lansare Call for Abstracts
1 iulie 2026: termen-limită pentru trimiterea posterelor, rezumatelor și
panelurilor
15 iulie 2026: anunțarea selecției posterelor, rezumatelor și panelurilor
15 iulie – 15 septembrie 2026: constituirea panelurilor și anunțarea programului
20 septembrie 2026: primirea confirmărilor de participare
12–13 octombrie 2026: conferința academică FAST Oradea
Noiembrie-decembrie 2026: trimiterea lucrărilor revizuite conform feedbackului din timpul conferinței
Decembrie 2026 – aprilie 2027: procesul de peer-review al articolelor revizuite
Mai 2027: transmiterea feedbackului după peer-review către autori
Iulie-decembrie 2027: primirea articolelor finale
2027–2028: identificarea surselor de finanțare și publicarea volumului conferinței FAST 2026.
Comitet de organizare conferință
ș.l. dr. Silviu Medeșan;
arh. dr. Greta Zsak;
asist. drd. Adrian Pescaru
ENGLISH
The Architecture of becoming. The becoming of the architect
„We need to think about critters, who make history with us, about critters who make worlds, about critters who make kin and trouble in all kinds of ways. It’s not just us humans who are world-makers.”
— Donna J. Haraway
“posthuman theory is a generative tool to help us re-think the basic unit of reference for the human in the bio-genetic age known as «anthropocene», the historical moment when the Human has become a geological force capable of affecting all life on this planet. By extension, it can also help us re-think the basic tenets of our interaction with both human and nonhuman agents on a planetary scale.”
— Rosi Bradotti
„Products should be conceived in a way that at the end of their life cycle, they feed back into the system as a «nutrient» and not as «waste».”
— Walter R. Stahel
The academic conference is part of the TALKS section of FAST—the Festival for Architecture Schools of Tomorrow. On October 12–13, 2026, the event will bring together educators, researchers, practitioners, and decision-makers from various fields in Oradea to discuss the issue of our “becoming” and that of the built environment, with the aim of saving a planet facing multiple crises.
This year’s theme of the UIA Congress revolves around the concept of the “becoming” of spaces, people, and other beings over time. Becoming entails growth, transformation, and maturation— processes necessary to address the imminent, human-induced planetary crises. Perhaps most importantly, we must understand that this becoming, necessary for survival, requires patience, planning, and the passage of time.
The transformation of spaces, people, and nonhuman beings cannot happen overnight; it must become a collective effort on a global scale. We are not there yet: skepticism, mysticism, dystopian technological solutions, and attempts to find shortcuts persist. But becoming, like growth, happens naturally and organically, with every passing second.
From this perspective, becoming is a political project on a planetary scale: we must not only imagine new technologies and new bureaucracies, but we must transform attitudes, opinions, lifestyles, systems, and ways of interacting, understanding, and building the world. Our total becoming requires a resynchronization with the nature of which we are a part. Feminist scholar Rosi Braidotti observes that we need to de-center humanity as the measure of all things in the universe and reintegrate it as part of the ‘pluriverse.’
In the process of the world’s becoming—from abstract ideas and strategies to habitable spaces and objects—architects play a vital role because they, too, contribute to shaping the material future. Thus, this becoming must involve not only the minds but also the hands of architects.
Within this causal relationship—through which architecture evolves alongside the architect’s evolution and vice versa—we have identified several subthemes which we invite you to reflect upon:
1. The architect's growth / The regeneration of architecture
How can architectural education and practice be redefined for a sustainable planet? We encourage proposals for posters, papers, or panels that bring together researchers and practitioners (for example, a paper might present a theorist’s interpretation of an architectural object, with both serving as authors of the paper).
#architecture pedagogy #transdisciplinary team #practice+theory
2. Arhitecture and nature
As designers, how do we approach spaces inhabited by nonhuman beings? How do we make room for nature in an increasingly human-shaped world? We need “homes” not only for humans, but also for other beings. We are not the only builders of the ecosystem.
#biomimicry #insectopia #naturebased solutions
3. Back to the future to a g-local practice
The construction sector is responsible for approximately 40% of CO₂ emissions generated by the production and transport of construction materials. How can construction practices shift from a global to a local focus? How can we recover and update local practices, indigenous knowledge, crafts, and materials? #summer schools #local resources
#local businesses #waste=nutrients #nowaste
4. Spaces of the commons
One of the contemporary social issues is the fragmentation of individuals, exacerbated by our reliance on technology or recent health crises. How can we create safe spaces—both physical and spiritual—for the community to come together, rebuilding a context of conviviality and collaboration among individuals, the planet, and other living beings?
#parks #ecosystems #architectural commons
5. Human or non/i-Human architecture
The emergence of Artificial Intelligence has major implications for how we redefine architecture and humanity. Is it ethical to use AI in design, even if its processing consumes resources that harm the planet? How do we critically assess AI in the evolution of architecture and the architect?
#ethics #AI #(non/i)human architecture
DETAILS REGARDING PARTICIPATION
Authors are invited to submit proposals on the theme “The Architecture of Becoming. The Becoming of the Architect” in the following formats: (1) poster, (2) abstract related to the above subthemes, or (3) panel proposal, including on a new subtheme.
1. Poster - an A1-sized poster, created according to a predefined layout, that visually presents a project, an idea, a diagram, or the author’s perspective. Posters will be displayed in the conference hall and presented during the relevant panels, in a maximum of 7 minutes.
2. Abstract - an abstract of up to 250 words in Romanian/English, which will subsequently be developed and presented as a 7-minute oral presentation (PowerPoint) within a panel consisting of three papers. Following the presentations, there will be a 15-minutes moderated discussion in Romanian/English, with the participation of the audience and the authors. The panels will be proposed by the conference coordinators.
The abstract must include: the title of the paper; institutional affiliation; email address; a relevant image (authors are responsible for obtaining publication rights); a short biography of the authors (maximum 250 words).
3. Panel proposal - Authors may propose a panel consisting of three presentations, organized according to the structure outlined above (7-minute presentation + 15-minute discussion). The proposal should include an email containing three abstracts and a panel title. Each abstract must comply with the requirements specified above.
NOTES
References and citations will follow the Chicago Notes and Bibliography style.
Documents should be submitted in .doc (or compatible) and .pdf formats to: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. .
Following the conference, the selection of proposals, and the peer-review process, opportunities will be explored for publishing the conference proceedings with a national publisher in the domain of architecture.
CALENDAR
April 9, 2026: Call for Abstracts launched
July 1, 2026: Deadline for submitting posters, abstracts, and panel proposals
July 15, 2026: Announcement of selected posters, abstracts, and panels
July 15 – September 15, 2026: Formation of panels and announcement of the program
September 20, 2026: Receiving confirmations of participation
October 12–13, 2026: FAST Oradea Academic Conference
November–December 2026: Submission of papers revised based on feedback from the conference
December 2026–April 2027: peer-review process for revised articles
May 2027: distribution of peer-review feedback to authors
July–December 2027: receipt of final articles
2027–2028: identification of funding sources and publication of the FAST 2026 conference proceedings.
Conference Organizing Committee:
lecturer Silviu Medeșan, PhD;
architect Greta Zsak, PhD;
asistant Adrian Pescaru, PhD student;
